Schizofrenie – boală psihică complexă cu semnături simptomatice foarte diferite – precauție deosebită la evaluare și tratament „sprijin” homeopatie după Dr. Banerji

Protocoalele Dr. Banerji

Schizofrenia – o tulburare psihică complexă cu manifestări foarte variate – precauție deosebită la evaluare și tratament

Schizofrenia Schizofrenia este o tulburare psihiatrică complexă care poate afecta percepția, gândirea, emoțiile, comportamentul, motivația și capacitatea de funcționare socială. Evoluția și simptomele diferă considerabil de la o persoană la alta.

Este necesară o precauție deosebită: Schizofrenia nu trebuie redusă la simptome izolate precum halucinațiile sau delirul. Înainte de orice tratament trebuie luate în considerare simptomatologia actuală predominantă, evoluția bolii, eventualele pericole acute și medicația psihiatrică existentă .

Tocmai în cazul acestei afecțiuni, modificarea pe cont propriu sau combinarea diferitelor abordări terapeutice este problematică.

Diferite grupuri de simptome

În schizofrenie se disting frecvent mai multe grupuri de simptome:

• simptome pozitive

• simptome negative

• simptome cognitive

• simptome afective sau emoționale

Acestea pot fi mai mult sau mai puțin pronunțate și se pot modifica pe parcursul evoluției bolii.

Simptome pozitive

Simptomele pozitive sunt acele simptome care se adaugă experienței psihice normale.

Acestea pot include:

• halucinații

• idei delirante

• gândire dezorganizată

• limbaj dezorganizat

• comportament neobișnuit sau puternic modificat

• manifestări psihomotorii sau catatonice

Halucinații

Deosebit de frecvente sunt halucinațiile auditive.

Persoanele afectate pot auzi, de exemplu, voci, deși nu există o sursă sonoră externă corespunzătoare.

Aceste voci pot:

• vorbi între ele

• comenta comportamentul

• critica sau insulta

• da ordine

• părea amenințătoare

Vocile care dau ordine trebuie luate deosebit de în serios, în special atunci când îndeamnă la automutilare, sinucidere sau violență.

Pot apărea și halucinații vizuale, tactile, olfactive sau alte modificări ale percepției. În cazul halucinațiilor neobișnuite trebuie luate în considerare și cauze neurologice, toxice sau alte cauze medicale.

Idei delirante

Ideile delirante sunt convingeri care pot fi menținute cu mare certitudine, în ciuda indiciilor contrare.

Formele posibile sunt:

• delir de persecuție

• delir de referință

• delir de grandoare

• teme delirante religioase

• idei delirante cu conținut corporal

• delir de intoxicare sau de prejudiciere

• sentimentul că gândurile ar fi influențate din exterior

• sentimentul că gândurile ar fi citite sau retrase

Delirul și halucinația nu sunt același lucru și trebuie evaluate separat.

Gândire dezorganizată

Desfășurarea gândirii poate fi modificată considerabil.

Sunt posibile:

• salturi de gândire greu de urmărit

• asocieri neobișnuite

• limbaj incoerent

• întreruperea bruscă a unui fir de gândire

• dificultăți de a urmări structurat o conversație

În formele severe, comunicarea poate fi afectată considerabil.

Simptome negative

Simptomele negative sunt adesea percepute ca fiind mai puțin evidente decât halucinațiile sau delirul, dar pot afecta considerabil viața de zi cu zi.

Acestea includ, de exemplu:

• reducerea motivației

• retragerea socială

• capacitate redusă de exprimare emoțională

• limbaj redus

• pierderea interesului

• dificultăți în a începe activități

• plăcere sau motivație redusă

Aceste simptome pot semăna parțial cu o depresie.

Prin urmare, simptomele negative, depresia și reducerea motivației cauzată de medicamente trebuie diferențiate cu atenție unele de altele.

Simptome cognitive

Schizofrenia poate afecta și funcțiile mentale.

Sunt posibile dificultăți în ceea ce privește:

• atenția

• concentrarea

• memoria de lucru

• viteza de procesare

• planificarea

• organizarea

• rezolvarea problemelor

Aceste simptome pot influența considerabil educația, cariera și capacitatea de a duce o viață independentă.

Catatonie

La unii pacienți pot apărea simptome catatonice.

Sunt posibile:

• lipsa accentuată a mișcărilor

• posturi corporale neobișnuite

• lipsa sau reducerea puternică a reacției la mediul înconjurător

• mutism

• mișcări stereotipe

• neliniște motorie accentuată

O catatonie accentuată poate reprezenta o urgență medicală sau psihiatrică și trebuie tratată de un medic specialist.

Schizofrenia nu înseamnă „personalitate scindată”

În limbajul colocvial, schizofrenia este uneori denumită în mod greșit „personalitate scindată”.

Din punct de vedere medical, acest lucru este incorect.

O tulburare disociativă de identitate este o altă boală psihiatrică și nu trebuie confundată cu schizofrenia.

Evoluție

Evoluția poate fi foarte variată.

Sunt posibile:

• episoade psihotice izolate

• episoade recurente

• perioade mai lungi cu puține simptome sau stabile

• simptome cronice

• simptomatologie predominant negativă

• diferite combinații de simptome

Simptomatologia se poate modifica considerabil de-a lungul timpului chiar și la aceeași persoană.

Semne de avertizare timpurie ale unei recăderi

Posibile semne de avertizare timpurie pot fi:

• tulburări de somn tot mai accentuate

• retragere socială

• neîncredere tot mai mare

• temeri neobișnuite

• iritabilitate

• probleme de concentrare

• tensiune interioară tot mai mare

• modificarea percepției

• reapariția gândurilor neobișnuite

• neglijarea vieții de zi cu zi

În cazul bolilor cunoscute, poate fi util să se consemneze împreună cu specialistul psihiatru curant semnele individuale de avertizare timpurie.

Excluderea altor cauze ale unei psihoze

Nu orice psihoză este automat schizofrenie.

Simptomele psihotice pot apărea, printre altele, în:

• tulburarea bipolară

• depresia severă cu simptome psihotice

• anumite boli neurologice

• epilepsie

• demență

• delir

• tulburări metabolice

• anumite boli autoimune

• medicamente

• alcool

• canabis

• amfetamine

• cocaină

• halucinogene și alte substanțe

Prin urmare, în special în cazul unei psihoze care apare pentru prima dată, este necesară o evaluare psihiatrică cuprinzătoare și, dacă este cazul, o evaluare somatică și neurologică.

Schizofrenia și canabisul

Consumul de canabis poate declanșa sau intensifica simptome psihotice la persoanele predispuse și este asociat cu un risc crescut de evoluție nefavorabilă a bolii.

În cazul schizofreniei existente, consumul de substanțe ar trebui, prin urmare, inclus în mod explicit în evaluarea medicală.

Diagnostic

Diagnosticul este stabilit de psihiatru și se bazează pe tabloul clinic general și pe evoluția bolii.

Pentru clarificare pot fi incluse:

• anamneza psihiatrică detaliată

• anamneza din surse externe, prin aparținători

• examenul fizic

• examenul neurologic

• anamneza medicației și a consumului de substanțe

• analizele de laborator

• eventual, imagistica cerebrală

• alte investigații în cazul suspiciunii de cauze fizice

O singură analiză de sânge sau o singură investigație imagistică nu poate diagnostica schizofrenia.

Tratament – mai multe componente

Tratamentul este individual și poate combina diferite măsuri:

• medicamente antipsihotice

• asistență psihiatrică

• psihoterapie

• psihoeducație

• sprijinirea aparținătorilor

• măsuri psihosociale

• reabilitare profesională și socială

• tratamentul tulburărilor de somn

• tratamentul depresiei și anxietății

• tratamentul problemelor legate de consumul de substanțe

• profilaxia recăderilor

În episoadele psihotice acute severe poate fi necesară o tratare psihiatrică staționară.

Medicamente antipsihotice

Antipsihoticele reprezintă o componentă esențială a tratamentului schizofreniei.

Alegerea se face individual, ținând cont de:

• eficacitate

• răspunsul anterior

• efecte secundare

• modificări metabolice

• greutate

• tulburări de mișcare

• sedare

• riscuri cardiovasculare

• aderența la tratament

La anumiți pacienți, preparatele depot cu acțiune prelungită pot fi utile.

În schizofrenia rezistentă la tratament, sub supraveghere de specialitate, poate fi luat în considerare, de exemplu, clozapina .

Nu întrerupeți niciodată medicația pe cont propriu

Medicamentele antipsihotice nu trebuie întrerupte pe cont propriu și nici doza nu trebuie modificată.

O întrerupere bruscă poate contribui la o înrăutățire considerabilă sau la reapariția simptomelor psihotice.

Chiar dacă un pacient se simte complet stabil, o modificare a tratamentului ar trebui făcută exclusiv împreună cu specialistul psihiatru curant.

Semnătura individuală a simptomelor – de acordat o atenție deosebită

În schizofrenie, evaluarea semnăturii individuale a simptomelor este deosebit de complexă.

Înainte de a alege orice tratament suplimentar, trebuie diferențiat cu precizie ceea ce este în prim-plan în momentul respectiv:

• halucinații

• idei delirante

• anxietate

• agitație puternică

• agresivitate

• insomnie

• simptome depresive

• retragere socială

• lipsa de motivație

• aplatizare emoțională

• probleme cognitive

• simptome catatonice

• efecte secundare ale medicației existente

Aceste grupuri diferite de simptome nu trebuie echivalate între ele în mod nediferențiat.

Homeopatie după Dr. Banerji

În homeopatia după Dr. Banerji pentru diferite tulburări psihice însoțitoare se utilizează diferite medicamente homeopate și potențe stabilite conform protocoalelor Banerji.

ATENȚIE – înainte de alegerea remediilor, țineți cont de semnătura exactă a simptomelor

Schizofrenia este un tablou clinic deosebit de complex. O selecție a remediilor doar pe baza diagnosticului „schizofrenie” nu este suficientă.

Înainte de alegere trebuie stabilit cu atenție care semnătură de simptome predomină în prezent. Halucinațiile, delirul, anxietatea, neliniștea, insomnia, tulburările depresive, lipsa de motivație și alte simptome reprezintă tablouri de suferință diferite.

Mai multe semnături de simptome diferite sau opuse nu trebuie tratate automat simultan cu diferite scheme Banerji.

O precauție deosebită se aplică în cazul:

• psihozei acute

• delirului crescând

• voci care dau porunci

• insomniei severe

• agitației sau agresivității pronunțate

• catatoniei

• gândurilor suicidare

• pericolului pentru sine sau pentru alții

Un tratament de încredere al schizofreniei sau al unei psihoze acute prin remedii homeopate nu este dovedit științific. Remedii homeopate nu au voie să înlocuiască sau să întârzie un tratament antipsihotic, psihiatric sau staționar necesar să înlocuiască sau să întârzie.

O medicație antipsihotică existentă nu trebuie în niciun caz redusă, modificată sau întreruptă de sine stătător din cauza unui tratament homeopat concomitent.

Indicație importantă

În cazul psihozei acute, vocilor care dau porunci, pierderii severe a realității, confuziei pronunțate, comportamentului agresiv sau incontrolabil, catatoniei, gândurilor suicidare precum și pericolului pentru sine sau pentru alții este necesară o evaluare psihiatrică respectiv de urgență medicală imediată.

Informațiile de pe această pagină servesc exclusiv informării generale și nu înlocuiesc consultul, diagnosticul sau tratamentul medical.

Ingrediente: Phosphoricum acidum, Stramonium etc.